Cetatea Poienari

        La Cetatea Poienari am ajuns în anul 2008.

        După o informare în prealabil despre obiectivele turistice din judeţul Argeş, am descoperit această cetate situată la 4 km de barajul Vidraru.

        Ideea de a urca 1480 de trepte nu prea i-a încântat pe cei care mă însoţeau în excursia prin „Românica”.

      Am parcat maşina în apropiere de hidrocentrala Vidraru şi am început să urcăm. Încă din primele minute te întâmpină o atmosferă de neuitat, desăvârşită de o linişte deplină tulburată doar de ciripitul păsărelelor.

      

        Parcurgerea celor 1480 de scări durează cam 40 – 50 min. Ajuns în vârf ţi se ridică trufaşe în faţă ruinele unei cetăţi medievale. Cetatea nu e mare, dar peisajul de care ai parte acolo sus e cu totul spectaculos.

       Prima atestare documentară este încă din anul 1453, Cetatea Poienari apare menţionată într-un document prin care Ludovic al V – lea cerea localnicilor să execute lucrări de renovare a fortăreţei, pentru a fi pregătită pentru eventualele atacuri duşmane.

        Se presupune ca în perioada imediat următoare, datorită unui cutremur, cetatea a devenit o ruină.

      În 1456, când la tronul ţării a venit domnitorul Vlad Ţepeş, din porunca acestuia, cetatea a fost refăcută complet. Despre refacerea cetăţii există o legendă care spune că domnitorul a pedepsit, pentru trădare, boierii târgovişteni pe care i-a pus cu mic cu mare să reconstruiască cetatea care la acea data numai era decât o ruină.

        Şi poate dacă e ceva legat de Vlad Ţepeş şi de o cetate medievală ar trebui să fie promovat mai mult, iar prezenţa sa acolo să fie semnalizată corespunzător.