Râpa cu Păpuşi

În ultimii ani am preferat sa petrec cateva zile din concediul de vară prin ţară, de cele mai multe ori cu un traseu prestabilit, dar cu dorinţa de a descoperi locuri şi lucruri nepromovate.

În acest mod am ajuns şi în august 2009 pe un drum uitat de lume, la acestă rezervaţie naturală.

Pentru cei dispuşi la aventuri pe drumuri necunoscute, recomand această zonă mai puţin circulată pe meleagurile judeţului Bistriţa Năsăud.

Râpa cu Păpuşi este monument al naturii, o rezervaţie geologică constituită dintr-un grup de "sculpturi" în gresie, care au forme extrem de sugestive, denumite Ciupercile, Femeia de Piatra, Soldaţii în care este interzisă exploatarea solului.

Aceasta este  situată în comuna Mărişelu, 17 km de oraşul Bistriţa, înspre Vătava.

Trasee turistice

În multitudinea de activităţi zilnice mi-am alocat puţin timp şi pentru a mai completa ceea ce vreau să fie un adevărat spaţiu de informare şi relaxare.

În rândurile de mai jos veţi găsi detalii despre traseele turistice marcate care străbat Ceahlăul.

Traseul 1:

Cabana Izvorul Muntelui (797 m) -- Curmătura Lutul Roşu (1020 m) -- Cabana Dochia (1750 m). Marcajul: punct albastru şi bandă albastră
Timp de parcurs: 3h 30 min

Traseul 2:

Cabana Izvorul Muntelui (797 m) -- Stânca Dochiei (1185 m) -- Jgheabul cu Hotar --  Cabana Dochia (1750 m).

Marcajul: punct albastru şi triunghi albastru

Timp de parcurs: 3h 30 min – 4h

Traseul 3:

Cabana Izvorul Muntelui (797 m) -- Poiana Maicilor (1328 m) -- Cabana Dochia (1750 m).

Marcajul: Bandă Roşie

Timp de parcurs: 4h 30 min – 5h

Traseul 4:

Staţiunea Durău (800 m) -- Cabana Fântânele (1220 m) -- Cabana Dochia (1750 m).

Marcajul: Bandă Roşie

Timp de parcus: 3h - 3h 30 min

Traseul 5:

Staţiunea Durău (800 m) -- Poiana Viezuri (1195 m) --  Cascada Duruitoarea -- Cabana Dochia (1750 m).

Marcajul: Cruce Roşie

Timp de parcurs: 4h 30 min – 5h

Traseul 6:

Sat Neagra (540 m) -- Curmătura Văratec (1335 m) -Poiana Maicilor -Cabana Dochia (1750 m).

Marcajul: Cruce Albastră

Timp de parcurs: 6h– 7h

Traseul 7:

Bicazul Ardelean (580 m) - - - Telec (680 m) - - - Confluenţa Bistrelor (8 km)

Confluenţa Bistrelor --  Curmătura La Scaune (1247 m) -- Curmătura Stănile (1405 m) -- Cabana Dochia (1750 m).

Marcajul: Banda Albastră

Timp de parcurs: 5h– 5h 30 min

Traseu de legătură:

Cabana Fântânele Cabana Fântânele (1220 m) - - - Poiana Viezuri (1195 m)

Marcaj: Triunghi galben

Timp de parcurs: 1h

Conform Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău în sezonul de iarnă este închis următorul traseu:
Cabana Izvorul Muntelui ( 797 m ) - Poiana Maicilor ( 1328 m ) - Clăile lui Miron - Piatra Latã - Cabana Dochia ( 1750 m )

şi următoarele porţiuni de trasee:
- Cascada Duruitoarea ( 1250 m ) - Poiana Scăiuş ( 1400 m ) - Curmătura Piciorul Şchiop - Cabana Dochia ( 1750 m )

- Stânca Dochiei ( 1185 m ) - Jgheabul cu Hotar - Cabana Dochia ( 1750 m )

Ceahlaul la sfarsit de vara...... august 2009

Cateva lucruri bune de stiut despre Masivul Ceahlau

             Masivul Ceahlău se distinge prin originalitatea, unicitatea  şi autenticitatea  formelor sale.

             În partea centrală a masivului s-a dezvoltat platoul structural, caracteristic sinclinalului suspendat, în cadrul căruia apar prin contrast forme structurale precum Toaca (1900 m), Lespezi (1802 m), Piatra Lată, Ocolaşul Mare (1907 m). Acestea deţin cele mai mari altitudini din masiv şi oferă privelişti deosebite atât asupra masivului cât şi asupra regiunilor încojurătoare.

             Vârful Toaca de o simetrie perfectă ca o piramidă egipteană, este accesibil turiştilor printr-o scară de lemn cu 464 de trepte sau printr-o cărare pieptişă ce se desprinde din poteca marcată. De pe Toaca te bucuri de cea mai largă privelişte deschisă în toate direcţiile: spre sud Ocolaşul Mare şi întreg platoul Ceahlăului, în zare munţii Tarcăului; spre sud-vest Hăşmaşul Mare; la vest apar peste apa Bistricioarei, Munţii Bistriţei; spre est şi nord-est apar apele lacului Izvorul Muntelui şi Culmea Stânişoarei.

          Toponimul “Toaca” aminteşte de rolul de adăpost spiritual, de lăcaş de cult şi rugăciune pe care Ceahlăul l-a avut în trecut.

Toaca

           La fel de impresionante sunt si stâncile şi turnurile izolate, cu înfăţişare deosebită precum: Panaghia, Piatra Ciobanului, Piatra cu Apă, Turnu Sihastrului, Piatra cu Bani, Acele Caprei, Stânca Dochiei.

Panaghia

        Apariţia frecventă în profilul văilor a pachetelor de roci mai rezistente ce alternează cu roci mai friabile provoacă în sectoarele cu rupturi de pantă apariţia cascadelor cu căderi de apă spectaculoase de zeci de metri: Cascada Duruitoarea de pe pârâul Rupturi de 20 de metri, cascada Bistrei Mari, cascadele Stănilelor, cascada de pe Izvorul Muntelui.

         Dintre acestea cea mai impresionantă este Cascada Duruitoarea formată pe valea pârâului Rupturi ce îşi are obârşia la marginea platoului central la Fântâna Rece. Înălţimea totală depăşeşte 20 m, căderea realizându-se în două trepte, prima fiind mai mare. În anotimpul de primăvară, odată cu topirea zăpezilor, debitul pârâului creşte, moment în care se poate admira cascada în adevărata ei splendoare. Cândva o scară de lemn era aşezată pe peretele abrupt din dreapta cascadei, până la pragul inferior unde se putea ajunge uşor. Numele îi provine de la “duruitul” apei în cădere care îi anunţă prezenţa de la distanţă mare.

Cascada Duruitoarea

Legenda Dochiei

Legenda Dochiei!
Daca tot am spus ce si cum la Cabana Dochia sa va povestesc putin despre legenda Babei Dochia. in cele ce urmeaza ve-ti regasi o legenda din cele multe pe care o stiu de la bunicii mei.

" Se spune ca odata in vremuri indepartate la poalele Muntelui Ceahlau traia o femei batrana sub numele de "Baba Dochia". Se pare ca aceasta avea un fiu pe nume Dragomir de care nu prea se mai ingrijea. Intr-o zi o orfana pe nume Mariuta, crescuta la curtea Cantacuzinilor s-a indragostit de feciorul babei.
Acest lucru nu a incantat-o pe Dochia care i-a facut viata amara fetei ori de cate ori baiatul ei era plecat de acasa.
Se spune ca intr-o primavara baiatul nu mai sosea din zona campiei si Baba Dochia era foarte ingrijorata. Gandindu-se ca primavara a venit in totalita s-a hotarat sa mearga cu oile la munte. vecinele ii strigau:
Dochia babuta rea
Cojoacele nu-ti lasa
Mai stai maica la bordei
Lana toarce-o daca vrei........
Dar Baba se hotari sa isi i-a mai multe cojoace si sa plece sus la munte caci acolo se intrevedea caldura primavarei. Se spune ca un numar de sapte cojoace purta baba. La poale muntelui zana buna a trimis un vant caldut si Dochia lepada un cojoc. In zona cascadei deoarece se simtea foarte obosita mai arunca unul. Se sune ca in zona Scaiusului scapa de al doilea si de al patrulea, la Piatra Lacrimata renunta la cel de-al cincilea. La Fantana rece observand ca apa era calduta mai renunta la unul. Se odihni la poalele Toacei lasand oile sa pasca renuntand la ultimul cojoc. Nu dupa mult timp se porni un viscol naprasnic, iar aceasta porni spre Izvorul Alb.
O stanca mare si rotunda inconjurata de altele mai micute sunt Batrana Dochia si oile sale. Au devenit gheata si apoi piatra, si astazi asteapta sa vina martie, sa vina primavara, sa vina dezghetul........

               "Dacă ar fi intrat în basmele celor vechi, ar fi fost atât de vestit ca şi Olimpul, Pindul sau Pelias. Este aşezat în părţile Neamţului, nu departe de izvorul Tazlăului, iar în mijlocul lui e acoperit de zăpezi veşnice; pe vârful lui însă nu se găseşte pic de nea, fiindcă pare să fie deasupra norilor de zăpadă. Din vârful său, care se înalţă ca un turn, se prăvale un pârâu foarte limpede, ce se năpusteşte cu mare larmă peste stânci abrupte... Drept în vârf se vede o statuie străveche, înaltă de cinci coţi, înfăţişând o bătrână cu douăzeci de mioare, din a cărei parte firească curge într-una un izvor. E anevoie de spus dacă natura a vrut să-şi arate aici jocul sau dacă statuia a fost lucrată de mâna unui artist dibaci. Căci statuia nu stă pe nici o temelie, ci e crescută şi legată strâns de celelalte stânci"...

Dimitrie Cantemir - Descriptio Moldaviae

Impresii

„Acest munte te cheama, te atrage de la departari de sute de kilometri: din inima Transilvaniei, de pe muntii Vrancei, de pe meleagurile lasilor, ca si de pe culmile Calimanului si in chemarea lui este atata vraja si ademenire, ca cele mai slabanoage picioare capata aripi si insufletire de drum. Atata farmec si maretie iti impartaseste acest munte incat as putea spune ca cine nu l-a urcat intr-o zi senina, nu stie ce inteles cuprinde cuvantul: sublim”
(C. Matase, Calauza Judetului Neamt, Piatra Neamt, 1929.)

Detalii Cabana Dochia

Cabana Dochia (1750 m altitudine) este statia terminus a celor mai multi turisti care aleg sa parcurga unul din traseele din Masivul Ceahlau.

Nu departe de cabana Dochia se afla si un mic camping pentru amatorii de cort.
O solutie mai confortabila este reprezentata de: hotelurile si pensiunile din Zona Turistica Durau sau cele din Izvoru Muntelui.

Descriere:
Cabana dispune de 77 locuri de cazare in timpul iernii.
In prezent incalzirea se face prin centrala electrica.
Iar camerele cu 2 si 4 locuri detin grupuri sanitare proprii.

Distributia Locurilor pe camere:

• 3 camere cu 2 loc => tarif 35 lei / locul
• 3 camere cu 4 loc => tarif 16 lei / locul
• 4 camere cu 7 loc => tarif 15 lei / locul
• 1 camera cu 14 loc => tarif 14 lei / locul
• 1 camere cu 17 loc => tarif 14 lei / locul

Nr. Telefon Rezervari: 0729 548 900
(s-au modificat din septembrie 2010 atât nr de tel cât şi tarifele la cazare)
Cel nou este: 0730 603 801

Cabana in anii '60

Citat

"Ceahlăul este muntele împărat, este podoaba, poezia ţării, este izvorul tainic al legendelor şi doinelor neamului nostru, este ochiul etern deschis asupra hotarelor moşiei strămoşeşti."
(Nicolae Gane)

1 ianuarie 2009 sus la munte