Transfăgărăşan

Încă din şcoala primară, înveţi că există în ţara noastră un drum spectaculos care trece prin cei mai înalţi munţi – Transfăgărăşanul (DN 7C).

Acesta traversează Munţii Făgăraş şi Căldarea Glaciară Bâlea desfăşurându-se între Arefu (Jud. Argeş) şi Cârţişoara (Jud. Sibiu).

Această şosea s-a născut din ambiţia unui om de a realiza o cale de legătură între Muntenia şi Ardeal şi a fost construit între anii 1970 – 1974. Ceea ce pentru zilele de astăzi pare total imposibil. Ca la orice proiect ambiţios din acea perioadă s-au pierdut şi foarte multe vieţi omeneşti.

Transfăgărăşanul trece peste 830 podeţe, 27 viaducte; pentru construcţia lui a fost necesar să fie dislocate mai multe milioane de tone de rocă; pentru aceasta s-au folosit: 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra – Bâlea.

Transfăgărăşanul este una dintre zonele minunate din ţară şi în acelaşi timp complexă din punct de vedere turistic: Lacul şi Barajul Vidraru, Cetatea Poenari, Lacul glaciar Bâlea şi Cascada Bâlea, trasee montane.

Partea Nordică

Partea Sudică

Partea Sudică

Cimitirul Vesel din Săpânța

O excursie în zona Maramureşului nu e completă fără o vizită la Cimitirul Vesel din Săpânţa.

Cimitirul Vesel este localizat în Săpânţa, judeţul Maramureş. Este un cimitir faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând scene din viaţa şi ocupaţia persoanelor înhumate.

Cimitirul îşi are originea în câteva cruci sculptate de Stan Ioan Pătraş. Astfel, în 1935, Pătraş a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind astfel un muzeu în aer liber şi o atracţie turistică.

Mocăniţa

Lucrurile negative din ultima perioadă m-au făcut să mă retrag din nou în faţa calculatorului şi să-mi amintesc că există atâtea lucruri frumoase în ţara asta parcă cuprinsă de o boală incurabilă.

Unul dintre aceste lucruri minunate este MOCĂNIŢA.

Numită adesea „Mocăniţa de pe Valea Vaserului“, Calea Ferată Forestieră din Vişeu de Sus se află chiar în nordul României, la graniţa cu Ucraina.

Pe o rută de aproape 60 kilometri distanţă circulă locomotive cu abur înfocate cu lemn, lucru prin care CFF Vişeu de Sus devine cunoscută în întreaga lume ca fiind ultima cale ferată forestieră adevărată, care funcţionează cu abur.

Calea ferată datează de la 1932 şi a fost construită pentru exploatarea lemnului.

Linia care a fost construită după encartamentul austro-ungar de 760mm, duce într-o vale de o sălbăticie fermecătoare, de-a lungul râului Vaser, peste poduri şi prin tunele. Calea ferată traversează o zonă împădurită, unde nu există drumuri sau sate.

Am avut ocazia să merg cu una dintre cele mai vechi locomotive pe aburi funcţională din ţară “Măriuţa”, construită la 1910, recondiţionată special pentru parcurgerea traseului de către o fundaţie din Austria.

Cu alte cuvinte o excursie acolo e de neuitat asta fără să mai punem la socoteală şi oamenii de acolo, te lasă fără cuvinte.

Popas pentru alimentarea cu apă

Sovata

Anul acesta pentru concediul mult aşteptat ne-am propus să ajungem undeva nu prea departe, dar nici aproape să fie, să fie ceva apă, dar să fie şi ceva munte ca să nu suferim de caniculă.

Spre fericirea mea am ajuns la Sovata, judeţul Mureş.

Sovata e locul care a împăcat pretenţiile a patru oameni cu caractere extrem de diferite şi ne-a uimit în acelaşi timp cu curăţenia şi “calmul” său.

Am ajuns în staţiune într-o sâmbătă seara, aglomeraţie mare , multe maşini, camere ocupate etc. În cele din urmă am găsit cazare şi am mers să mâncăm. Gazda la care am stat ne-a recomandat o terasă – restaurant “Ciuperca Mică”. Foarte interesantă şi mâncarea foarte bună.

Dar de ce am ajuns la Sovata?

Ca să facem o baie rece undeva departe de litoral - ţel atins.

Staţiunea Sovata – Băi deţine un lac unic în Europa şi anume Lacul Ursu. Situat în centru staţiunii, este un lac cunoscut datorită salinităţii foarte mari şi  proprietăţilor terapeutice. Este un lac heliotermic datorită proprietăţii sale de a înmagazina căldură în straturile inferioare. Astfel vara temperatura Lacului Ursu (18,4 m adâncime) variază între 10-20°C la suprafață, 30-40°C la adâncimea de 1 m și 40-60°C la adâncimea de 1,5 m.

Alte lacuri situate în staţiune sunt Lacul Aluniş, Lacul Negru, Lacul Verde şi Lacul Roşu.

Amenajate cu plaje sunt doar Lacul Ursu şi Lacul Aluniş. 

Şi pentru că imaginile fac cât o mie de cuvinte să le lăsăm să vorbească ele.

Lacul Ursu - baza de tratament

Lacul Ursu

Lacul Ursu

Lacul Aluniş

Lacul Verde

Masiv de Sare

Sare

Lacul Paraschiva