Ceahlaul la sfarsit de vara...... august 2009

Cateva lucruri bune de stiut despre Masivul Ceahlau

             Masivul Ceahlău se distinge prin originalitatea, unicitatea  şi autenticitatea  formelor sale.

             În partea centrală a masivului s-a dezvoltat platoul structural, caracteristic sinclinalului suspendat, în cadrul căruia apar prin contrast forme structurale precum Toaca (1900 m), Lespezi (1802 m), Piatra Lată, Ocolaşul Mare (1907 m). Acestea deţin cele mai mari altitudini din masiv şi oferă privelişti deosebite atât asupra masivului cât şi asupra regiunilor încojurătoare.

             Vârful Toaca de o simetrie perfectă ca o piramidă egipteană, este accesibil turiştilor printr-o scară de lemn cu 464 de trepte sau printr-o cărare pieptişă ce se desprinde din poteca marcată. De pe Toaca te bucuri de cea mai largă privelişte deschisă în toate direcţiile: spre sud Ocolaşul Mare şi întreg platoul Ceahlăului, în zare munţii Tarcăului; spre sud-vest Hăşmaşul Mare; la vest apar peste apa Bistricioarei, Munţii Bistriţei; spre est şi nord-est apar apele lacului Izvorul Muntelui şi Culmea Stânişoarei.

          Toponimul “Toaca” aminteşte de rolul de adăpost spiritual, de lăcaş de cult şi rugăciune pe care Ceahlăul l-a avut în trecut.

Toaca

           La fel de impresionante sunt si stâncile şi turnurile izolate, cu înfăţişare deosebită precum: Panaghia, Piatra Ciobanului, Piatra cu Apă, Turnu Sihastrului, Piatra cu Bani, Acele Caprei, Stânca Dochiei.

Panaghia

        Apariţia frecventă în profilul văilor a pachetelor de roci mai rezistente ce alternează cu roci mai friabile provoacă în sectoarele cu rupturi de pantă apariţia cascadelor cu căderi de apă spectaculoase de zeci de metri: Cascada Duruitoarea de pe pârâul Rupturi de 20 de metri, cascada Bistrei Mari, cascadele Stănilelor, cascada de pe Izvorul Muntelui.

         Dintre acestea cea mai impresionantă este Cascada Duruitoarea formată pe valea pârâului Rupturi ce îşi are obârşia la marginea platoului central la Fântâna Rece. Înălţimea totală depăşeşte 20 m, căderea realizându-se în două trepte, prima fiind mai mare. În anotimpul de primăvară, odată cu topirea zăpezilor, debitul pârâului creşte, moment în care se poate admira cascada în adevărata ei splendoare. Cândva o scară de lemn era aşezată pe peretele abrupt din dreapta cascadei, până la pragul inferior unde se putea ajunge uşor. Numele îi provine de la “duruitul” apei în cădere care îi anunţă prezenţa de la distanţă mare.

Cascada Duruitoarea

Legenda Dochiei

Legenda Dochiei!
Daca tot am spus ce si cum la Cabana Dochia sa va povestesc putin despre legenda Babei Dochia. in cele ce urmeaza ve-ti regasi o legenda din cele multe pe care o stiu de la bunicii mei.

" Se spune ca odata in vremuri indepartate la poalele Muntelui Ceahlau traia o femei batrana sub numele de "Baba Dochia". Se pare ca aceasta avea un fiu pe nume Dragomir de care nu prea se mai ingrijea. Intr-o zi o orfana pe nume Mariuta, crescuta la curtea Cantacuzinilor s-a indragostit de feciorul babei.
Acest lucru nu a incantat-o pe Dochia care i-a facut viata amara fetei ori de cate ori baiatul ei era plecat de acasa.
Se spune ca intr-o primavara baiatul nu mai sosea din zona campiei si Baba Dochia era foarte ingrijorata. Gandindu-se ca primavara a venit in totalita s-a hotarat sa mearga cu oile la munte. vecinele ii strigau:
Dochia babuta rea
Cojoacele nu-ti lasa
Mai stai maica la bordei
Lana toarce-o daca vrei........
Dar Baba se hotari sa isi i-a mai multe cojoace si sa plece sus la munte caci acolo se intrevedea caldura primavarei. Se spune ca un numar de sapte cojoace purta baba. La poale muntelui zana buna a trimis un vant caldut si Dochia lepada un cojoc. In zona cascadei deoarece se simtea foarte obosita mai arunca unul. Se sune ca in zona Scaiusului scapa de al doilea si de al patrulea, la Piatra Lacrimata renunta la cel de-al cincilea. La Fantana rece observand ca apa era calduta mai renunta la unul. Se odihni la poalele Toacei lasand oile sa pasca renuntand la ultimul cojoc. Nu dupa mult timp se porni un viscol naprasnic, iar aceasta porni spre Izvorul Alb.
O stanca mare si rotunda inconjurata de altele mai micute sunt Batrana Dochia si oile sale. Au devenit gheata si apoi piatra, si astazi asteapta sa vina martie, sa vina primavara, sa vina dezghetul........